Muzeul de Istorie din sighisoara

SCURT ISTORIC AL MUZEULUI:

     Muzeul de Istorie din Sighisoara se afla in Turnul cu Ceas, turn care constitule un adevarat simbol al orasului Sighisoara. Turnul cu Ceas masoara 64 m inaltime si numara 6 nivele (110 trepte). Acoperisul realizat in anul 1677 in stil baroc, dupa marele incendiu din 30 aprilie 1676 care a distrus o parte din Cetate, are 4 turnulete pe colturi. In trecut acestea reflectau autonomia Juridica a orasului. Pana in anul 1556 in Turn a functional primaria orasului Sighsoara, iar mai apoi a avut alte destinatii. La sfarsitul secolului al XIX-lea a fost ales drept sediul muzeului sighisorean.

     Muzeul si-a deschis portile la 24 iunie 1899. Un colectionar pasionat, medicul sighisorean Josef Bacon (1857-1941)(1) a fost initiatorul si primul custode al muzeului care purta numele "Alt Schassburg" ("Sighisoara Veche"). Din anul 1904 institutia muzeala a fost sprijinita material si financiar de catre Asociatia Sebastian Hann din Sighsoara (o asociatie culturala a sasilor transilvaneni). Colectiile muzeului s-au imbogatit de la an la an cu : piese de arheologie, de bresle, textile si o valoroasa colectie de icoane pe lemn si sticla din judetul Tarnava Mare, apartinand colectiei Gheorghe Cernea (1898-1965) etnograf original din Palos-Ardeal. Printre colaboratorii lui Josef Bacon s-au aflat Carl Seraphin, Betty Schuller, Friederich Melzer, Julius Hollitzer, Julius Misselbacher (1906-1966)(2) care a avut o importanta contributie la cunoasterea si sistematizarea stiintifica a primelor colectii ale muzeului. Lui Julius Misselbacher i se datoreaza si realizarea Cetatii Sighisoara. Aceasta reprezinta Cetatea in anul 1735.

     Din anul 1968 muzeui poarta numele de Muzeui de Istorie al municipiului Sighisoara.

STRUCTURA MUZEULUI:

     Muzeul de Istorie este structurat pe colectii grupate in sali tematice: arheologie, farmacie si instrumentar medical, mobilier din diferite perioade istorice, mestesuguri si bresle, ceramica transilvaneana, ceasuri de epoca si elemente de orologerie iar la parter intr-o sala recent introdusa in circuitul muzeal se vor prezenta expozitii temporare pe teme diferite. Ma poate fi admirat si mecanismul actual al ceasului din Turn alaturi de figurinele care intruchipeaza zeii patronimici ai zilelor saptamanii. La ultimul nivel al Turnului cu Ceas se afla balconul, de unde vizitatorului Sighisoara i se infatiseaza in toata splendoarea sa. O alta expozitie din muzeu este cea inchinata parintelui cosmonauticii Hermann Oberth (1894-1989) ilustrand momente biografice si din activitatea omului de stiinta.

     Sectiunea de arme a Muzeului de Istorie Sighisoara si Camera de tortura sunt alte doua expozitii care pot fi vizitate si sunt situate in apropierea Turnului cu Ceas.

SALA DE ARHEOLOGIE:

     Expozitia se afla la primul nivel al Turnului cu Ceas. Aici vizitatorii pot admira deosebita ceramica cu decor incizat si motive spiralo-solare apartinand culturii Sighsoara-Wietenberg (2200-1500 T Hr.) din epoca bronzului mijlociu (3), copia unei vetre-altar (unul din cele mai vechi calendare din spatiul sud-est european)(4), obiecte rituale, arme din epoca bronzului. Numele culturii arheologice Sighisoara-Wietenberg deriva de la Dealul Wietenberg, situat in apropierea podului de beton aferent soselei catre Targu Mures, unde au fost descoperite urmele materiale ale acestei culturi.

     In continuare sunt prezentate descoperiri apartinand civilizatiei dacice, ajunsa la apogeul sau in secolele I i.Hr. I d.Hr.:vase rituale, fructiere, ceramica casnica, (5) cesti dacice (catui), obiecte de podoaba si unelte dacice. Majoritatea exponantelor provin din asezarea dacica de pe Dealul Wietenberg care suprapune locuirea din bronzul mijlociu.

     Perioada romana este ilustrata in sala de arheologie cu exponate descoperite in cea mai mare parte la Podmoale-Burgstadel, zona situata langa Sighisoara. Aici au fost descoperite urmele unui castru roman de pamant apartinand Legiunii XIII Gemina, care isi avea centrul la Apulum (Alba lulia). Dupa retragerea trupelor romane pe locul fortificatiei s-a dezvoltat o asezare civila care a continuat sa dainuie de-a lungul secolului al IV-lea d.Hr. Obiectele prezentate sunt din secolele II-III d.Hr. si cuprind: ceramica fina romana si opaite din ceramica si bronz (6), un altar inchinat zeului Mithra (7), varfuri de sulite romane, monede, diverse materiale tegulare cu inscriptia L XIII G (Legio XIII Gemina), paviment roman si chiar o impresionanta baza de coloana (8) de la un templu din asezarea civila.

     Penultima vitrina a salii de arheologie expune obiecte din perioada migratiilor secolele III-V si VI-VII d.Hr.: vase de ceramica, piese din metal si piatra de traditie romana, o urna carpica (secolele III-IV), un vas ritual de traditie germanica (secolul al IV-lea). In ultima parte a expozitiei de arheologie se afla ceramica din secolele V1II-X Cultura Plaiurilor Transilvane (9), descoperita de caire Gh. Baltag, arheolog-muzeograf la Muzeui de Istorie din Sighisoara. Ceramica apartinand acestei culturi se remarca prin decorul specific, constand din serii de impresiuni alungite realizate cu pieptenul, aranjate sub forma unor benzi orizontale, uneori intrerupte ("decorul cu furculita"), combinate cu striuri verticale si benzi de valuri de tipul ghirlanda. Cultura nu are analogii in spatiul carpato-balcanic si sud-est european, putand fi atribuita populatiei locale din estul Transilvaniei.

SALA DE FARMACIE SI INSTRUMENTAR MEDICAL:

     In sala de la etajul al doilea Muzeul de Istorie adaposteste expozitia dedicata obiectelor medicale si farmaceutice. Alegerea sa nu este intamplatoare, in oras existand inca din Evul Mediu doua centre spitalicesti construite pe langa biserici si aflate in afara incintei orasului. La 1461 avem atestat spitalul de pe langa Biserica Sf. Anton iar in 1507 spitalul si Bisericuta leprosilor. Cele doua centre au functionat pana in secolul al XIX-lea. Tot acum apar mentionati primii medici ai orasului magistrul Pancratius Chirurgus si Johannes Barbitonsor. Existenta spitalelor a determinat si aparitia primilor farmacisti. Primul este mentionat de catre cronicarul Georg Krauss la 1633 in persoana lui Andreas Bertranus, iar ulterior vor aparea si cele trei farmacii care vor deservi orasul pana in secolul al XX-lea: "La Corona"(1700), "La Leul” (1720) si “La Vulturul”(1755).

     Obiectele farmaceutice din colectie provin de la farmacia "La Vulturul" si cuprind recipiente din lemn (sec.XVII-XVIII), portelan si sticla (sec. XVIII) (10). Prezenta truselor homeopatice, a celor trei truse medicale (de chirurgie (11), pentru amputari si ginecologica), existenta celor doua diplome de medic eliberate de Universitatea din Viena la 1865 (12) respectiv de cea din Cluj la 1893 si a plantelor medicinale din zona folosite pentru tamaduirea unor boli evidentiaza inca o data prestigiul de care se bucurau medicina si farmacia in Sighisoara.

SALA DE MOBILIER:

       Inainte de a urca prin celebra scara in spirala privirea vizitatorului este atrasa de o frumuoasa usa din lemn (1536) (13). Aceasta usa este decorata cu motive vegetale, iar in partea superioara are inscriptionat un text in limba latina "Filius Christis Maria Mater^”. Deasupra intrarii in sala de la nivelul trei poate fi vazuta vechea stema din piatra a orasului cu deviza "Nomen Domini Turris Fortissima" ("Numele Domnului este Turnul cel mai puternic"). In incaperea cu tavanul casetat se gaseste expozitia de mobilier din diferite perioade istorice (14). Piesele expuse, adevarate opere de arta, ne ofera o imagine a influentelor curentelor artistice si asupra modului de decorate a mobilei. In centrul camerei troneaza o masa databila in secolul al XVI-lea si refacuta la 1780 unde atat influenta goticului este evidenta prin ornamentele specifice cat si amprenta barocului prin picioarele mesei transformate o data cu refacerea ei.

     Renasterea nu putea sa nu-si faca simtita prezenta. In acest sens mentionam doua piese realizate printr-o remarcabila finete artistica: bufetul si lada de zestre (sec. XVII). Dulapul de secol XVIII, care impresioneaza prin masivitatea sa, ne arata influenta formelor barocului prin "coamele" aflate deasupra usilor si prin imaginile pictate.   Masufa si ceasul ne indica prezenfa roccoco-ului in Transilvania. Pendulul a fost realizat la cererea contelui Gabriel Bethlen in Franta. Comoda in stil biedermeier ne introduce in perioada tumultoasa a secolului al XIX-lea si ne demonstreaza prezenta acestui stil caracteristic Vienei.

     Alte piese de interes major prezente in expozitie sunt clavicordul (realizat in primul sfert al sec.al XIX-lea de catre mesterul Samuel Maetz) si cele 4 picturi reprezentand portrete atribuite unor artisti anonimi si databile in secolul al XIX-lea. Tot in acesata incapere de real interes sunt cele doua vitralii unul reprezentand stema Universitatii Saxone iar celalalt stema Sighisoarei (15).

     La toate acestea se adauga vitrina in care sunt prezentate pahare cu picior din argint partial aurit (sec. XVII-XVIII) (16) aparfinand breslei aurarilor una dintre cele patru bresle care aveau dreptul de a locui in Cetate.

SALA MESTESUGURILOR SI BRESLELOR:

       La etajul al patrulea frumoasa camera gotica adaposteste expozitia dedicata breslelor cuprinzand unelte, insemne de breasla (17) si produse mestesugaresti. Mestesugarii in Evul Mediu erau organizati in bresle (corporatii de tip patronal care aveau rolul de a reglementa productia si desfacerea eliminand concurenta dintre ateliere). Prima reglementare a statutului lor pentru Transilvania dateaza din anul 1376.

     Expozitia cuprinde piese apartinatoare principalelor bresle din Cetatea Sighisoara (ale fierarilor, lacatusilor, cizmarilor, croitorilor, dogarilor, cojocarilor, cositorarilor si palarierilor). Dintre piesele expuse sunt de remarcat cele doua mecanisme pentru portile Cetatii (18), opera mesterilor lacatusi, frumosul pahar de mester, din sticla transilvaneana cu inscriptia "Vivat Herr Schuster" (1762), cana mare cu capac realizata de mesterii cositorari (19), insemnul breslei cojocarilor si obiectul-reclama al unui atelier de palarieri.

CERAMICA TRANSILVANEANA:

     In vitrinele Muzeului vizitatorii pot cunoaste cateva piese interesante prin forma (cancee, cani, farfurii, plosti) si decor (motivul lalelei) apartinand ceramicii sasesti din Transilvania (20). Acestea au fost produse in ateliere de olari din Sighisoara, de pe Valea Hartibaciului, din zona Sibiu (motivul garoafei), Saschiz (tehnica sgraffitto-cobalt), Nemsa, Drauseni, Tara Barsei (motivul tablei de sah).

CEASURI DE EPOCA. MECANISMUL ACTUAL AL CEASULUI DIN TURN:

      La al cincelea nivel al Muzeului turistii pot admira ceasuri din diferite perioade: ceasul solar (gnomon in limba greaca), o clepsidra (nisiparnita) de secolul al XVIII-lea, ceasul de perete cu arc (sec.XVII-XVIII), ceasornicele cu cuc (21). Aceste din urma instrumente de masurat timpul apar in secolul al XVIII-lea in zona Padurea Neagra din Germania si cunosc mai apoi o mare raspandire si in Transilvania. Expozitia mai cuprinde si ceasornice tip pendula din secolul al XIX-lea (semibiedermeier), inclusiv un ceas produs intr-un atelier sighisorean de catre mesterul Josef Schuller (21). Mai sunt prezentate doua mecanisme de ceas de turn din secolul al XVIII-lea.